Ea: Acum cateva luni l-am intalnit pentru prima oara. Ceva... Avea el ceva care ma facut sa ma indragostesc la prima vedere.. Nici acum nu stiu.. Cred ca trebuia sa imi treaca deja, dar inca tin la el. Nu ca l-ar interesa si poate asta ma doare cel mai tare... Imi poate fi doar amic si m-as bucura cu atat. Dragoste cu sila nu se poate.. Il voi uita candva, pana atunci, asta e! Recunosc ca si eu am gresit ca nu am spus ce simteam , dar pentru ce? Cu siguranta ca nu simte nimic pentru mine... Te iubesc...
El: Tin chiar si acum minte ziua in care ne-am cunoscut. As vrea sa o intalnesc mereu, doar ca sa o privesc , macar atat. N-am avut curaj sa ii zic ce simt , nici macar sa ii vorbesc. Sigur are pe altul, sigur are sa ma respinga. Nu m-as mai satura de zambetul ei , pentru ca ea.. Ea e diferita, nu se rezuma doar la o infatisare draguta , e speciala , pentru cum gandeste, cum se comporta. Am auzit atatea despre ea si stiu ca daca as fi avut curaj macar sa mi-o fac amica... Te iubesc...
SEC, NU?
Trist. Foarte. Si ironic. Da' rau de tot. :|
RăspundețiȘtergere