Jocul sentimentelor.

Rapusa de oboseala puternica acumulata de-a lungul zilei incercam sa adorm.. Pleoapele grele se inchideau cu repeziciune, dar zambetul dulce si neintentionat nu-mi parasea chipul.. Precum persoana ta nu-mi putea parasi mintea. Iar gandul meu, parea sa-ti fie prieten vechi, parea sa te favorizeze doar pe tine, dintre toti, sa te indrageasca, desi defapt, te stie doar de atat de putin timp.. Si inima confuza cum e ea de obicei, n-are ce sa mai zica, nici ea nu stie, unde ma vor purta sentimentele..Ma pierd in jocul asta de ceva vreme, jocul sentimentelor, dar mereu e diferit, cu alte reguli, alti jucatori.. Uneori e atat de interesant, de frumos, de necesar, alteori parca isi pierde din esenta, parca nu mai are niciun farmec, devenind plictisitor..